7- Dansul indian

Sattriya, sau Sattriya Nritya, este unul dintre principalele opt traditii clasice de dans indian. Intrucat unele dintre celelalte traditii au fost reanviate in trecut, recent Sattriya a ramas o traditie vie de la crearea ei de catre Vaishnav Asameza - Srimanta Sankardeva, in secolul 15.
Sankardeva a creat Sattriya Nritya ca un acompaniament la Naat Ankiya, care au fost de obicei, efectuate in sattras, ca manastiri numite Assam. Asa cum traditia s-a dezvoltat si a crescut in cadrul sattras, forma de dans a ajuns sa fie numita Sattriya Nritya.
La baza dansului Sattriya Nritya au fost, de obicei, povesti mitologice. Acest lucru a fost un mod artistic de a prezenta invataturile mitologice oamenilor intr-un mod accesibil, imediat, si placut. In mod traditional, Sattriya a fost efectuat numai de catre bhokots (calugari de sex masculin), in manastiri, ca parte a ritualurilor de zi cu zi sau pentru a marca festivaluri speciale. Astazi, in plus fata de aceasta practica, Sattriya este, pus in scena si de barbati dar si de femei, iat tema nu este doar mitologica.
Sattriya Nritya este insotita de compozitii muzicale numite borgeets (compus din Sankardeva printre altele), care se bazează pe tehnici clasice. Instrumentele care insotesc un spectacol traditional sunt khols (tobe), taals (chimvale) si flaut. Alte instrumente, cum ar fi vioara si orga au fost adaugate recent. Rochiile sunt de obicei facute din "pat", un tip de matase produs in Assam, tesute cu motive complicate locale. Ornamente, de asemenea, sunt bazate pe modele traditionale.

Dansul Manipuri este una din formele majore de dans clasic indian. Acesta provine de la Manipur, un stat in nord-estul Indiei, la granita cu Myanmar. Manipur, este inconjurat de munti si izolat geografic la punctul de intalnire al Orientului cu India continentala. Cultul de Radha si Krishna, in special raslila, este elementul central.
Dansatori manipuri nu poarta clopotele la glezna pentru a accentua bataile din picioare, in contrast cu alte forme de dans indian, unde picioarele dansatorilor niciodata nu lovesc tare solul. Miscarile corpului, ale picioarelor si expresii faciale in dans manipuri sunt subtile si vizeaza devotament si har.
Stilul traditional manipuri intruchipeaza miscari delicate, lirice si gratiose. Scopul este de a face miscari rotunjite si pentru a evita muchii ascutite sau linii drepte. Aceasta este dansul care da manipuriului aspectul ondulat si moale. Miscarile picioarelor sunt privite ca parte a unei miscari ale intregului corp. Dansatoare isi misca picioarele cu pasi vigurosi, cu partea din fata atingand prima data solul.
Acompaniamentul muzical pentru dansul manipuri vine de la un instrument de percutie numit Pung, un instrument cu coarde numit Pena si un instrument de suflat, cum ar fi un flaut. Tobosarii sunt intotdeauna artisti de sex masculin si. Acest dans este cunoscut sub numele de Pung cholom. Versurile utilizate in manipuri sunt, de obicei, din poezia clasica de Jayadeva, Vidyapati, Chandidas, Govindadas sau Gyandas si pot fi in sanscrita, Maithili, Bhasha Brij sau altele.

Kathak este principala forma de dans clasic din nordul Indiei.Cuvantul Kathak inseamna "a spune o poveste".
Povestea de Kathak incepe in antichitate cu performantele profesionale ale povestitorilor numiti kathakas care recitau sau cantau povesti din epopei si mitologie, cu unele elemente de dans.Traditiile kathakas erau ereditare, prin dansuri si erau transmise din generatie in generatie.
Este derivat din dramele dansului din India antica. In cazul in care patronajul mutat de la templele la curtea regala, a existat o schimbare in accentul pus de ansamblu. Accentul a trecut de la a spune povesti religioase la unul de divertisment. Astazi, aspectul povestirii a fost degradat si dansul este in primul rand o explorare abstracta de ritm si miscare. Kathak a fost in primul rand asociat cu o institutie cunoscuta sub numele de tawaif. Aceasta este o institutie formata din femei. Kathak este foarte asemanator cu traditia gheiselor din Japonia. A fost o profesie care a cerut cele mai inalte standarde de formare profesionala, inteligenta, si cel mai important, politete. Se spune ca era un lucru obisnuit pentru drepturile de autor sa trimita copiii la ta

Bharata Natyam sau Bharatanatyam este o forma a dansului clasic, originar din Tamil Nadu. Este foarte cunoscut in India de Sud si este dansat de catre femeile tinere. Este cunoacut ca dansul national al Indiei. Dans este insotit de muzica clasica Carnatic. Dansul este inspirat din sculpturile din templu antic Chidambaram. Bharata Natyam provine din cuvintele bhava (expresie), Raga (Musica), Tala (Ritm) si Natya (Teatrul Muzical Indian). Astazi, Bharatanatyam este unul dintre cele mai populare stiluri de dans si este practicat de multi dansatori din intreaga lume.
Bharata Natyam este considerat a fi un "dans de foc" - manifestare mistica al elementului metafizic de foc in corpul uman. Este una dintre cele cinci stiluri majore (unul pentru fiecare element), care includ Odissi (element de apa), Mohiniattam (element de aer), Kuchipudi (element de pamant) si Kathakali (element de cer). Miscarile unui autentic dansator Bharata Natyam seamana cu miscarile unui dansator care jongleaza cu focul. Bharata Natyam este rareori practicat ca Natya Yoga (cunoscut sub numele popular de "Dansul Yoga"), o traditie sacra a meditatiei.
Bharata Natyam este un dans solo, cu doua aspecte, lasya, cu miscari gratioase feminine si tandava Ananda Thandavam (Tamil) (dansul lui Shiva), aspect masculin, care este identic cu Yin si Yang in cultura chineza .
O trasatura distinctiva a dansului Bharata Natyam este utilizarea de gesturi expresive ca o cale de comunicare. Hastas se referă la varietătile de gesturi facute cu mainile in timpul dansului. Multe dintre aceste gesturi sunt bine cunoscute. De exemplu, Anjali este adesea folosit ca un salut atunci cand o persoana intampina o alta persoana.
Unitatea de baza in compozitia dansului Bharata Natyam este "Adavu", (derivate "ADU" - ", bate din picior"). Adavus sunt o componenta importanta a dansului Bharata Natyam. Pasii de dans au fost clasificati in adavus - Cvartetul Tanjore. Executarea acestui adavus (bataie din picior) variaza considerabil de la stil la stil. Cele mai multe scoli recunosc 108 adavus principale, in timp ce unele stiluri include peste 150 de adavus

Dansul este un simbol de comunicare, care scoate in evidenta sentimentele cele mai intime. Acesta descrie aspectele culturale ale unei civilizatii.In India, se crede ca dansul este o forma de yoga prin care cel care danseaza poate ajunge la Cel Atotputernic. India are o traditie foarte bogata in ceea ce priveste dansul clasic.Acesta este un termen impropriu, de fapt, si se refera la Natya. Dansul indian clasic are drept scop experimenta de eliberare si de crestere de neprihanire a omului, prin care manifesta slava lui Dumnezeu. A fost nascut si crescut in temple pana a ajuns la palatele regale, dupa cateva secole. Dansurile indiene au la baza povesti mitologice. Shiva este numit Regele dansului. El a realizat distrugerea lumii prin efectuarea Tandava sale, care ca un dans cosmic, reprezinta simbolic distrugerea lumii iluzorii de Maya sau de ignoranta (iluzie). Timp de secole, cultura indiana de dans a acceptat ca dansul Shiva este dans de viata, mituri, simbolism, raspunsurile mistice si explicatii filosofice.
Nataraja simbolizeaza ciclurile cosmice de creatie si de distrugere, nasterea si moartea. Deci, dansul Shiva este un dans al Universului. Acesta este paralel cu ciclul de creatie si distrugere, care nu este doar reflecta in randul sau, de anotimpuri, dar este, de asemenea, esenta a materiei anorganice.
Nataraja dui Shiva implica multe lucruri. Mana dreapta este tambur de creatie, simbolizand o noua trezire, mana stanga tine de foc, care reprezinta distrugerea dreapta fiind ridicata in binecuvantare si mana stanga, ce indică spre laba piciorului stang, care a zdrobit demonul Muyalaka.

Universul exotic indian ofera numeroase forme de dans clasic, fiecare dintre ele originar intr-o anumita regiune. Cele opt stiluri principale sunt Bharatanatyam, Kathak, Odissi, Kuchipudi, Mohiniattam, Manipuri, Sattrya si Kathakali. Pe langa acestea, se intalnesc multe alte dansuri de sorginte popular-religioasa. Dintre ele cel mai faimos este Bhangra, prezent in toate cluburile din lume datorita MC-ului indian Punjabi. Dansul indian este o arta deosebita, el cere o coordonare perfecta intre posturile corporale, expresia faciala, avalansa miscarilor si glas. Da! Pentru ca de cele mai multe ori, dansatoarea indiana este si actrita si cantareata, sustinand povestea dansului respectiv prin gesturi ale mainilor si priviri sugestive.
Dansul indian se compune intotdeauna din doua categorii distincte: Nritya si Nritta. Prima categorie se refera la povestea din spatele cantecului dupa care se danseaza, in timp ce Nritta corespunde miscarilor coregrafice in stare pura. Varietatea gestica rezultata in urma armonizarii celor doua concepte este impresionanta. Astfel exista 13 miscari distincte ale capului, 37 pentru ochi, 7 ale barbiei, 9 ale gatului, 5 ale sanilor, 32 pentru picioare (dintre care 16 in aer), 24 pentru fiecare mana si 13 pentru ambele maini combinate. Aici dansul exploateaza toate miscarile corpului uman pentru a se reprezenta pe sine drept singurul mod de comunicare a sufletului cu absolutul, facand din niste simpli privitori, martorii privilegiati ai acelor momente deosebite in care simti ca extraordinarul este vizibil si sublim in acelasi timp. Studiul unei arte deosebite cum este dansul indian incepe de obicei la varsta de 5 ani, cand micutele patrund pentru prima oara pe portile scolilor specializate de pe intreg cuprinsul Indiei. Odata ajunse aici, maestrele dansatoare se ocupa de toate aspectele ce tin de procesul invatarii – corectarea posturilor si armonizarea gesturilor. In scolile de elita, este necesar studiul amanuntit pe o perioada de 7 ani, pentru ca tanara absolventa sa ajunga o dansatoare profesionista in adevaratul sens al cuvantului.
Invesmantata in varietatea multicolora aproape infinita a sariului indian, dansatoarea se avanta intr-o sarabanda de miscari unduitoare, unde fiecare gest se topeste in celalalt, creand efectul unui carusel viu de culoare, energie si splendoare umana.
Dansurile Indiei par la prima vedere o suita de miscari care sunt sublime, dar al caror efect de weight loss sau de modelat silueta este infim. Asta la prima vedere, pentru ca la o abordare mai serioasa a fenomenului, apar cel putin doua descoperiri interesante. Prima este aceea ca nu intalnim de fel nici o dansatoare indiana cu greutate in exces. A doua, ne duce cu gandul la universul culinar indian unde mancarurile „rele”, care nu doar ca ingrasa, ci si imbolnavesc, sunt practic inexistente. Efectul orelor de dans cumulat in anii de studiu duce la rezultatul unei siluete cu forma unei amfore, foarte feminina, delicata si senzuala in acelasi timp.
Secretul siluetei de vis, fatala pentru barbati si de invidiat pentru femei, nu este dat de exercitii fizice epuizante sau de teoriile „Cardio weight loss in one minute“ de care este suprasaturata piata occidentala de profil. El este generat de efectul miscarilor ondulatorii, omniprezente in coregrafia traditionala indiana.
Cu toate ca o sesiune de dans nu pare la fel de solicitanta ca una de tae-bo sau body-modelling, mecanismul prin care se pierd kilogramele in exces este fara indoiala la fel de eficient, ba chiar cu unele puncte in plus. Miscarile la intensitate mica sau medie, precum si posturile imobile, toate des intalnite in bagajul tehnic al dansului indian, actioneaza foarte eficient prin solicitarea musculaturii fara a suprasolicita aparatul cardiorespirator. Posturile joase combinate cu desele modificari de nivel ale corpului in timpul dansului duc in principal la tonifierea si evidentierea muschilor fesieri, abdominali si ai musculaturii coapselor. Fapt foarte important, muschii gambelor nu sunt suprasolicitati, evitandu-se astfel dezvoltarea unor gambe masive, inestetice si de nedorit pentru orice femeie. Alte avantaje surpriza sunt cele referitoare la sanatatea coloanei vertebrale si a articulatiilor. Aceleasi seturi de miscari lucreaza pentru supletea muschilor lombari si dorsali, avand in acelasi timp un efect deosebit pentru cartilajele intervertebrale. Practic, se poate afirma fara nici un fel de dubiu ca dansul indian protejeaza coloana vertebrala de accidentari cauzate de miscari bruste si asigura in acelasi timp supletea sa, chiar si la varste inaintate. Alta zona cu probleme pentru societatea moderna, aflata intr-o continua sedentarizare, este „centura“ abdominala la care se adauga cumulul crescut de kilograme din aceasta zona. S-a constatat ca seturile de miscari asemanatoare celor din Belly Dance, des intalnite si in dansul indian, actioneaza eficient pentru remedierea acestei probleme inestetice pentru orice femeie. Pe de alta parte, beneficele miscari actioneaza ca un masaj pozitiv asupra viscerelor si organelor interne. Totul pentru a regasi deopotriva sanatatea si frumusetea ideala. Cu o usoara aroma indian.